Campioni la stat. In cel mai lung program de munca din Europa, functionarii scriu mesaje pe messenger
Sambata, Septembrie 6th, 2008Cele mai recente studii arata faptul ca romanii au cel mai lung program de munca, au putine zile libere, sunt platiti foarte prost fata de tarile Europei de Vest, dar in schimb muncesc cel mai putin. Productivitatea muncii ar putea ajunge la nivelul occidental in zeci de ani, iar pana atunci am putea vorbi de inca o generatie de sacrificiu, care va iesi la pensie tarziu, cu putini bani.
Romanii si bulgarii au cel mai lung program saptamanal de lucru din Europa, cu o medie a orelor de munca de peste 41,7 ore/saptamana, conform unui studiu al Fundatiei Europene pentru imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca. Pe locul trei in clasament se afla Marea Britanie, unde lucratorii cu norma intreaga petrec in medie la locul de munca 41,4 ore/saptamana, doua ore peste media primelor 15 state membre UE. Francezii lucreaza aproximativ 37,7 ore/saptamana, ceea ce le ingaduie sa aiba o intreaga dupa-amiaza libera in plus. Munca angajatilor romani este rasplatita doar cu 2,2 euro pe ora, un castig mai mic avand bulgarii, care primesc 1,2 euro pe ora in medie, deci un salariu minim lunar de 110 euro. Spre comparatie, in Slovacia, alt stat nou membru UE, se castiga in medie 6 euro pe ora. Romanii sunt codasii Europei si la capitolul zile libere. In timp ce media europeana este de 34 de zile libere, romanii se pot odihni doar 28 de zile pe an. In ceea ce priveste zilele de concediu de odihna, in Romania se acorda doar cu o zi mai mult decat minimul obligatoriu impus de UE, adica doar 21 de zile. De asemenea, zilele libere acordate cu ocazia sarbatorilor legale sunt in numar de sapte, in timp ce majoritatea tarilor au peste zece zile, potrivit unui alt studiu realizat de Mercer Human Resource Consulting. Astfel, romanii se afla pe ultimul loc in Europa, cu 28 de zile libere pe an, pozitie pe care o impart totusi cu muncitorii din Olanda si Marea Britanie. O statistica realizata de compania Neogen arata ca aproape 40% din angajatii romani au acces la internet si ca la serviciu stau pe messenger in timpul orelor de lucru, situatie ce ar duce, potrivit unor evaluari, la o pierdere de productivitate de circa 25% sau chiar 40% . Un angajat roman aduce anual angajatorului un profit mediu de 400 de euro, de peste zece ori mai putin decat media Europei occidentale (4.254 de euro) si de doua ori mai putin decat media Europei Centrale si de Est, unde indicatorul este de 850 de euro pe an, se mai precizeaza intr-o alta analiza de specialitate. Ministrul muncii, Paul Pacuraru, sustine ca nu se poate vorbi despre o generatie de sacrificiu care munceste prea mult si in van. “Daca muncim cel mai mult, ar trebui sa avem cea mai mare bunastare si cel mai ridicat nivel de trai din Europa. Adevaratul indicator il da intensitatea muncii si eficienta. Lucrurile trebuie discutate cu seriozitate, pentru ca fiecare are randamentul sau, intr-un minut unul poate fi mai eficient, altul, intr-o ora”, ne-a declarat Paul Pacuraru.
Organizarea muncii este defectuoasa
Ministrul crede ca nu se impune o reducere a programului saptamanal de lucru sau o marire a concediilor. “Parerea mea e ca avem si asa multe zile libere acordate pentru sarbatori si care se adauga la zilele de concediu. Programul de lucru se stabileste impreuna cu sindicatele si patronatele, prin negociere. Deocamdata nu am avut nici o cerere din partea unui sindicat de reducere a programului saptamanal”, ne-a mai spus Pacuraru, care a refuzat sa comenteze daca el, personal, ca ministru al muncii, crede ca munceste mult sau putin. Sociologul Eugen Blaga, seful Directiei Programe si Strategii Forta de Munca din cadrul Ministerului Muncii, ne-a explicat de ce rezultatele studiilor arata astfel in privinta Romaniei. “In tarile cu deficit de forta de munca, cum suntem si noi, e normal ca timpul de lucru sa fie ceva mai mare, in timp ce acolo unde este un excedent, timpul sa fie redus, pentru avea cat mai multi oameni angajati. Exista si tari unde e o traditie de reducere a timpului de munca, ca semn al unei anumite bunastari, precum Franta. Si noi am redus dupa Revolutie timpul de lucru de la 6 la 5 zile, gandindu-ne ca avem nevoie de recuperare”. Eugen Blaga crede totusi ca generatia care va iesi la pensie peste cativa ani e putin dezavantajata.